Ana are și mere și emoții
Inteligența emoțională se dovedește a fi o colecție de competențe și abilități ce pot fi dobândite, învățate, extinse. Ce pot face să mă educ în acest sens? Să explorez și să savurez experiențele pozitive, să îmi recunosc și să simt recunoștință față de cei din jurul meu, să exersez starea de mindfulness și să trăiesc cât mai multe acte de bunătate față de mine și ceilalți.
Reziliența, empatia, intuiția socială, conștiința de sine, sensibilitatea, felul în care ne ghidăm atenția – toate influențează și conturează propria amprentă emoțională.
Atât în literatura de specialitate, cât și în cea de tipul pop psychology regăsim studii și opinii care leagă empatia – acea abilitate de a simți emoțiile altor oameni și de a-mi imagina ceea ce altcineva ar putea gândi și simți, de prezența neuronilor oglindă.
Descoperiți de fapt în urmă de peste 20 de ani în cercetările efectuate pe maimuțe (macaci), neuronii oglindă au devenit unul dintre cele mai hip subiecte născute de neuroștiințe. Părerile rămân împărțite însă pe acest subiect pentru că dovezile care să susțină existența acestora la oameni sunt indirecte. Experimentele au arătat că anumite zone ale creierului (cortexul frontal inferior uman și lobul parietal superior) se activează atunci o persoană efectuează o acțiune, dar și atunci când aceeași persoană vede o alta realizând o acțiune. Aceste zone ar conține neuroni oglindă. O perspectivă relevantă găsiți aici. Au urmat apoi o nouă serie de experimente care au demonstrat cum anumite zone ale creierului devin active și în momentul în care experimentăm o emoție, dar și în cel în care observăm pe altcineva că trăiește o astfel de emoție.
Daniel Siegel este printre cei mai cunoscuți specialiști care au studiat legătura acestor neuroni cu abilitatea oamenilor de simți empatia. O colecție de informații în acest sens găsiți pe platforma Culture of Empathy. De cealaltă parte, a fost avansată și teoria susținută de Cecilia Heyes, profesor de psihologie experimentală la Oxford) conform căreia neuronii oglindă sunt produsul învățării și interacțiunii sociale și nu al adaptării evoluționiste, teorie ce respinge opinia lansată de Ramachandran ca neuronii oglindă sunt forța motrice ce a determinat un mare pas înainte în evoluția umană.
Expertul în neuroștiințe Vilayanur Ramachandran vorbește despre Neuronii Oglindă via TED-Ed
Expertul în neuroștiințe Vilayanur Ramachandran vorbește despre Neuronii Oglindă via TED-Ed
Dr. Daniel Siegel despre bazele empatiei via PsychAlive
Cum deprindem aceste abilități emoționale? Cine ne învață ce sunt sau cum se trăiesc emoțiile? Ele vin parcă de la sine în dezvoltarea noastră. Specialiștii consideră că a învăța ABC-ul emoțiilor este la fel de important precum lecțiile de matematică, istorie sau științe. Adică Ana are și mere și emoții; și dacă nu are mere, știe cum se simte și cum să gestioneze situația.
Antrenamentul emoțional ne susține în atingerea unor performanțe mai bune și experiențe pozitive, în a avea relații mai bune și comportamente sănătoase în interacțiunea cu ceilalți. Perseverența, comunicarea, felul în care gestionăm factorii stresori depind de modul în care conștientizăm și ne trăim propriile emoții.
De multe ori manifestarea emoțiilor atât în familie, cât și în interacțiunile profesionale sau de lucru este privită ca pe un act neglijent sau perturbator, deși emoțiile sunt surse importante de informație despre lume și despre noi înșine. Un alt aspect cunoscut de psihologi, terapeuți, educatori și nu numai este ascunderii unei emoții în spatele alteia. Practică influențată de aspecte de gen și cultură, așa cum se întâmplă deseori în cazul bărbaților. Aceștia au tendința să ascundă sentimentele de rușine în spatele furiei, agresivității și, din păcate, al violenței, susține Thomas Scheff. Scheff este unul dintre sociologii care au adus contribuții semnificative în înțelegerea sentimentului de rușine. El a dezvoltat o teorie a rușinii prin combinarea unor elemente specifice orientării interacționist- simbolice cu elemente din psihanaliză. În opinia acestuia, rușinea este o emoție anticipativă în procesul de conformare socială analizând rolul acesteia în menținerea legăturilor sociale.
Emoțiile contează pentru fiecare dintre noi și mai ales pentru copii. Felul în care ne simțim afectează procesul de învățare (indiferent de etapa de viață), felul în care asimilăm și folosim informația, deciziile pe care le luăm, modul în care îi tratăm și ne raportăm la ceilalți și implicit starea noastră de bine.
Echipa celor de la Yale Center for Emotional Intelligence a dezvoltat un program de învățare dedicat școlilor prin care îi ajută pe cei mici să recunoască, să înțeleagă, să exprime și să-și regleze propriile emoții. Ceea ce își propun ei este însă valabil pentru orice vârstă și fundamental de aplicat în antrenamentul abilităților de inteligență emoțională:
Recunoașterea propriilor emoții, cât și ale celorlați;
Înțelegerea cauzelor și consecințelor emoțiilor;
Identificarea și numirea experiențelor emoționale;
Exprimarea emoțiilor într-un mod constructiv;
Reglarea emoțiilor.
RULER via Yale Center for Emotional Intelligence
Get to know your emotions via iMovies
Deși există un consens în ceea ce privește nevoia și beneficiile educației emoționale, nu s-a întâmplat același lucru atunci când a venit vorba de agrea asupra numărului emoțiilor de bază. Fiecare limbă conține sute de cuvinte care exprimă emoții, sentimente, stări emoționale. Teoretician al rușinii, Thomas Scheff indică în munca sa următoarele: durerea, frica, mânia, mândria, rușinea și oboseala excesivă.
Sunt recunoscute universal 7 emoții fundamentale: mânia, frica, bucuria, uimirea, dezgustul, disprețul și tristețea ce pot regăsite la orice persoană indiferent de cultură, vârstă etc.
O contribuție semnificativă o aduce Paul Ekman, unul dintre cei mai influenți oameni din domeniul psihologiei (cărți despre emoții), al cărui Atlas al Emoțiilor îl considerăm cu instrument foarte util în identificarea stărilor proprii, a factorilor declanșatori și modalităților prin care ne putem ajuta. Se pare că Ekman a fost însărcinat de Dalai Lama în realizarea acestui proiect acum mai mulți ani. Tot Ekman a lucrat aproape de creatorii de la Pixar pentru realizarea animației “Inside Out”, ce se petrece în mintea unei fetițe. Cinci categorii de largi de emoții sunt propuse: furie, frică, dezgust, tristețe și bucurie, fiecare cu un set propriu de de stări, factori declanșatori, acțiuni și stări specifice.
Explorează Atlasul aici. E chiar fun. Și animația e super.
este o inițiativă despre oameni și pentru oameni, născută din pasiunea pentru cunoașterea minții umane și încrederea în resursele interioare ale fiecăruia dintre noi de a traversa un proces de transformare și schimbare pozitivă.