Primăvara aceasta a venit pentru mine cu două premiere și un cadou minunat pe care mi l-am oferit, unul mai special de data aceasta. Am alergat pentru prima oară într-o competiție o cursă de alergare de 10 km (UNIQa Asigurări Bucharest 10k&Family Run) și am repetat experiența o lună mai târziu într-o cursă de semi-maraton (Volkswagen Half Marathon), ambele organizate de Bucharest Running Club.

Dacă la cursa din aprilie a fost mai dificilă acomodarea cu experiența unei alergări mai lungi de 7 km, maximul pe care îl alergasem pe bandă sau în Hergăstrău, la cea din mai am trăit unele dintre cele mai frumoase momente de când m-am apucat de alergat. Pe lângă o vreme senzațională, am avut parte de o însoțire continuă a sutelor de oameni care erau la numai câțiva cm distanță. Zâmbetele lor, determinarea, încurajarea și aplauzele celor de pe margine (fie ei din partea activărilor de brand, fie din unor simpli trecători) au trezit un sentiment extrem de plăcut de împreună și de rezervă de energie care a fost cu mine pe tot parcursul.

7000 de participanți, respectiv 20000 de participanți au luat startul la cursa Bucharest 10k & Family Run și Bucharest Half Marathon. Cursele individuale, cursa familiilor, cursa bebelușilor sau cea pentru adolescenți, cursa de ștafetă, precum și cursa scaunelor cu rotile, toate au oferit șansa tuturor de a se bucura de alergare, de a-și depăși limitele sau testa rezistența fizică și mentală, de a fi împreună, de a-și crea amintiri.

pe finalul Bucharest 10k & Family Run

Prima ediție Eat. Train. Run 

O altă experiență inedită pentru mine a fost și participarea ca invitat în cadrul primei ediții a workshop-ului de educație sportivă – Eat. Train. Run organizat în dimineața de 6 aprilie, eveniment prin care împreună cu echipa asociației Bucharest Running Club și specialiști din diverse domenii ne-am propus să dezbatem și să răspundem la întrebările venite din partea publicului prezent despre pregătirea necesară dinainte de cursă, despre experiența fizică și mentală din timpul cursei sau stilul corect de alergare. 

Ce alte lucruri mi-au plăcut:

• fiecare alergător a avut ocazia de a alege să susțină, prin menționarea în formularul de înscriere, o cauză socială; iar taxa achitată includea suma ce va fi donată ONG-urilor partenere. Eu am ales să alerg pentru Asociația Little People și “N-avem SÂNGE” proiectul derulat de Asociația HEM, pentru Institutul Național de Hematologie Transfuzională;
• timpul și spațiul dedicat încălzirii dinainte de cursă, precum și stretching-ului după terminarea acesteia, sub îndrumarea avizată, plină de energie și de fun a antrenorilor de fitness;
• reuniunea spontană cu prieteni și cunoștințe de pe traseu.

La final m-am bucurat ca un copil de medalii, probabil vreo reminiscență din perioada coroniței, dar reușita de acum nu era în materie de timp sau clasament, ci era față de propriile limite. Așa că am savurat fiecare moment. 

7 apr 2019, Parcul Izvor