Analiză tranzacțională (AT):

este o teorie de comunicare și a personalităţii având ca scop creşterea şi schimbarea personală. Această abordare stimulează conștientizarea, gândirea și responsabilizarea.
Se distinge prin profunzimea teoriei și gama variată a aplicațiilor sale, putând fi folosită în psihoterapie și aplicată cu succes și în domeniul organizațional și educațional.
Ca teorie a personalităţii, AT-ul oferă o imagine asupra modului în care oamenii sunt structuraţi psihologic şi îşi exprimă personalitatea în termeni de comportamente.
De asemenea, AT-ul oferă şi o teorie a comunicării prin analiza tranzacțiilor, fiind aduse la lumină jocurile de putere, sunt analizate pozițiile de viață ale fiecărui individ în parte și ghidează spre intimitatea în relații.
În cadrul organizațional, este folosită în companii pentru a ameliora funcționarea dinamicilor organizaționale și echipelor, în formațiunile axate pe comunicare (vânzare, negociere, management de echipă, client service, customer experience etc).
Obiectivele principale ale dezvoltării umane prin AT sunt:

• dobândirea autonomiei prin folosirea într-o manieră conștientă a tuturor stărilor eului, resurselor și potențialului unei persoane.
• dezvoltarea intimității, proces definit în AT ca fiind schimbul liber de stroke-uri, fără tranzacţii ulterioare şi care permite spontaneitatea.

Aplicații din neuroștiințe

Cercetarea din domeniul neuroștiințelor are o mare aplicabilitate în orice demers ce își propune să ajute oameni, aducând o perspectivă integratoare în felul în care se desfășoară procesul și relația de coaching. Astfel, iau în considerare interacțiunea dinamică dintre minte, corp, interacțiunea socială și mediu,precum și efectele pe care această dinamică o are asupra bunăstării unei persoane.
Creierul nostru este uimitor de receptiv la mediul nostru social. Experiențele de viață antrenează creierul să răspundă într-un fie negativ, fie pozitiv. Astfel, experiențele negative sau stresante trăite în mod repetat au tendința de a consolida modelele de comportament negativ, gânduri și sentimente. Datorită plasticității, putem schimba aceste modele negative, cu noi experiențe mai pozitive, realizate în mod repetat pentru a crea noi obiceiuri. Schimbările pozitive pot să apară atât timp cât există un mediu sigur pentru a face acest lucru și consecvența.

Coaching with compassion

Coaching-ul bazat pe compasiune creează emoții pozitive care afectează sănătatea și bunăstarea oamenilor la locul de muncă. Nu numai că vor funcționa mai bine ca indivizi, dar efectul poate fi resimțit la nivelul echipelor, departamentelor și al organizație în ansamblu. De asemenea, facilitează dezvoltarea unei culturi echilibrate, a unui mediu de muncă mai eficient și a unei organizații mai deschise către schimbare.
Cum se face distincția între bun și cel mai bun? Cheia constă în modul în care reușim să îi motivăm, inspirăm, impactăm pe ceilalți pentru a atinge cele mai bune rezultate, mai degrabă decât instruindu-i să facă acest lucru. Acest model de coaching accentuează felul în care contruim legături pozitive puternice cu cei din jurul lor, folosindu-ne inteligența emoțională pentru a ne adapta nevoilor altora și pentru a îi ajuta să se schimbe la rândul lor conform propriilor valori și obiective.
Compasiunea în acest caz este văzută într-un sens mai larg, mergând dincolo de empatia pentru o persoană aflată în dificultate către empatia pentru o persoană care dorește să se dezvolte sau să se schimbe.
Coaching-ul cu acest tip de preocupare empatică invocă o stare psiho-fiziologică pozitivă care permite coachee-ului să fie deschis la noi posibilități și căi de învățare. Atenția se va concentra în special pe viziunea ideală (Ideal Self), o viziune despre cine ar dori să fie și ceea ce își dorește pentru viitor coachee-ul. O viziune pozitiv construită facilitează încredere, speranță, sporește performanța și ghidează comportamentul viitor spre atingerea obiectivelor aliniate valorilor și potențialului.

Mindfulness

este puterea atenției. Este abilitatea de a fi prezent, conștient de sine și informat de ceea ce se întâmplă cu ceilalți și cu mediul propriu. Implică prezență și conștientizare cu intenție fără reactivitate sau judecată. Este acea calitate a minții care ne permite să vedem imaginea de ansamblu și ne optimizează puterea de observație în tot ceea ce facem (The Mindfulness Institute). Tocmai această prezență conștientă prin canalizarea atenției ne permite să fim inteligenți emoțional, conștienți de mediul și dinamica socială, dar și mai pricepuți în interacțiunile noastre cu ceilalți.
Mindfulness implică atât mintea, cât și corpul, și presupune un proces de conștientizare moment-cu-moment, de a observa în mod activ, deschis, cu bunăvoință și curiozitate propriile experiențe fizice, mentale și emoționale.
Conștientizarea mindful este mai degrabă un mod de a fi decât de a face ceva (idee promovată de Daniel Siegel, director al centrului de cercetare Mindful Awareness, Universitatea din California și director executiv al centrului educațional Mindsight Institute); felul în care suntem prezenți în mod conștient (fără a face un efort activ) asupra experienței de aici și acum (dar și asupra unor amintiri din trecut sau planuri pentru viitor) cu o anumită vigilență, atenție la detalii, cu bunătate și compasiune.